Salvia

10 April 2009


Origine:	Salvia este originară din regiunea mediteraneană de unde s-a extins în toată Europa Centrală şi până în Asia.
Prezentare:	Salvia comună este o plantă perenă care creşte până la 80 de centimetri înălţime. Are frunze gri-verzi, ovale şi uşor păroase, care cresc pe mlădiţe lemnoase, cu flori bleu-deschis sau violete. Frunzele salviei, aromate şi amărui, sunt utilizate pentru asezonarea mâncărurilor.
Aromă:	Gustul salviei este proaspăt, picant, uşor amar şi aproape leşios dacă este folosit în exces.
Utilizare:	Salvia este un ingredient clasic al bucătăriei italiene care îl utilizează de sute de ani. Saltimbocca alla romana nu ar exista fără salvie. Şi nici nu şi-ar dori. Tot bucătăria italiană o foloseşte în pastele cu unt de salvie sau mămăliga cu unt de salvie. Specii înrudite ale salviei comune sunt utilizate în industria parfumurilor (salvia clary) sau aveau un rol mistic (salvia divinorum). Salvia divinorum era adusă ca ofrandă zeilor în America Centrală şi cunoscută pentru efectele halucinogene.
Preparare:	Salvia se foloseşte proaspătă sau uscată. Aveţi grijă la salvia uscată deoarece are o aromă mai puternică decât cea în formă proaspătă. Salvia se potriveşte cu suratele ei mediteraneene: rozmarinul, cimbru, oregano, pătrunjelul şi dafinul. Folosiţi-o cu atenţie deoarece poate domina cu aroma ei restul ingredientelor. Pentru a o face să-şi elibereze aroma rumeniţi-o uşor în ulei. Utilizaţi salvia pentru roşii, cartofi, legume verzi, carnea tocată sau umpluturile de pui.

[warning]Salvia conţine uleiuri esenţiale şi thujone (substanţă psihotropă regăsită şi în absinth). Thujonul consumat în cantităţi mari este otrăvitor. Chiar şi când nu este otrăvitor, folosit în cantităţi mari în mod regulat poate provoca afecţiuni severe ale sistemului nervos. Evident că atenţionarea nu face referire la utilizarea lui culinară.[/warning]