Mai slăbeşte-mă! Dacă poţi.

“Am ţinut o sută de cure de slăbire şi nici una nu a funcţionat suficient de bine”. Sună cunoscut? E enunţul unui “specialist” în curele de slăbire, al unei persoane care a încercat pe rând de toate, fără să fie mulţumită de rezultate. O astfel de persoană ştie pe de rost tot ce mişcă în domeniu, curele de slăbire şi ultimele trenduri.

Ingrediente:

Şi totuşi, de ce nu slăbeşte? Pentru că, paradoxal, cunoaşte principiile de bază ale unei cure de slăbire. Ştie că trebuie să mănânce echilibrat, cinci mese pe zi în cantităţi mici, să reducă grăsimile şi zaharurile, să evite mâncărurile bogate în amidon (pâine, paste, cartofi, fasole), să mânânce obligatoriu dimineaţa şi deloc seara, să facă mişcare şi aşa mai departe. Şi atunci, de ce nu slăbeşte? De ce trebuie să schimbe regimurile alimentare ca pantofii conform celor “mai la modă”? Pentru că cea care lipseşte nu este ştiinţa ci conştiinţa unui regim de slăbire. Problema este în primul rând psihologică.

Mai jos nu veţi afla cum să slăbiţi ci, mai important, de ce nu slăbiţi.

[note]Observaţiile de mai jos au un caracter general şi fac referire exclusiv la persoanele sănătoase, fără tulburări de metabolism.[/note]

Emoţii

Abordare. O cură de slăbire este o problemă fizică, de sănătate, dar în acelaşi timp una psihologică. La fel ca în cazul unei boli sau dependenţe. Pentru că obezitatea este în egală măsură boală şi efect al unei anumite dependenţe, trebuie abordată în consecinţă. Cu maximă seriozitate. Fără efort, obezitatea este o boală incurabilă. Conştientizaţi asta şi faceţi primul pas către tratarea ei.

Definire. Definirea tratamentului pe care îl urmaţi este un alt punct important. Prin repetiţie obsesivă, cuvântul devine superfluu, îşi pierde consistenţa şi credibilitatea. Sintagma “cură de slăbire”, repetată în paginile revistelor – în special ale celor pentru femei – abordată superficial şi-a pierdut sensul primar. Lăsaţi la o parte “sfaturile” din reviste. Reveniţi la origina termenului, la denumira de regim curativ, pentru că aveţi nevoie de unul. Un nou regim alimentar şi de viaţă.

Impuls. Majoritatea oamenilor, în special femeile, vrea să slăbească, rapid şi fără efort – dacă se poate 8 kilograme în două săptămâni şi să nu mai pună înapoi un gram –  în vederea unui eveniment imediat următor. Pentru că vine vacanţa, pentru că merge la plaja sau vrea “să intre într-o rochie”. Există desigur soluţii, de moment, pe termen scurt. În primele zile, prin reducerea consumului de hrană, se pierd rapid câteva kilograme. Dar nu  eficient şi nici de durată.

Ştiinţe

Fizică. Principala problema, în special a tinerilor, este să slăbească pentru “a arăta bine”. Din nefericire obezitatea se manifestă în primul rând intern, prin depunerea ţesuturilor grase pe organele interne, tendinţă care se accelerează odată cu înaintarea în vârstă. Nu uitaţi acest aspect. Pentru că vitalitatea unui organism este dată, printre altele, de vasculiarizarea sa, care se reduce  dramatic în cazul obezităţii. Indiferent cu cât creşte greutatea dumneavoastră (chiar şi de 2-3 ori) cantitatea de sânge din organism rămâne aceeaşi.

Matematică. Îngrăşarea şi slăbirea sunt procese cauzale de o simplitate matematică. Acumulăm în greutate pentru că asimilăm mai multă energie din hrană decât putem consuma. Iar dacă nu ne pregătim pentru hibernare înseamnă că ne îngrăşam nejustificat. Slăbirea e un proces de sens opus. Pentru a slăbi trebuie să consumăm mai mult decât acumulăm. Prin reducerea consumului de hrană şi accelerearea activităţilor consumatoare de energie, cum ar fi sportul. Dacă iubiţi reţetele bunicilor, fiţi atenţi la ele. Pentru că, dacă ei lucrau de dimineaţa până seara la câmp şi dumneavoastră în oraş, câteva ore statice din punct de vedere fizic, aceeaşi mâncare va reacţiona diferit. Mai apoi se prea poate să fi fost copil când aţi mâncat…

Chimie. Procesul de îngrăşare şi slăbire este determinat nu doar de cantitatea ci şi de calitatea hranei. Statistica arată că procentul persoanelor obeze este masiv în Statele Unite (31%) şi mult mai redus (9%) în ţări gurmande precum Italia şi Franţa. Nu doar  mâncarea de fast-food este vinovată de acest aspect ci  toată hrana procesată în ansamblul ei. De exemplu, obezitatea modernă, la bărbaţi, este marcată de apariţia sânilor. Estrogenul, hormonul feminin prezent atât în bere cât şi în alimentele procesate (realizate din animale şi plante crescute şi cultivate intensiv) este responsabil de apariţia acestui aspect. Acestă tulburare hormonală era aproape inexistentă acum 20 de ani. Aşadar mâncaţi mai puţin dar mai bine, mai organic, mai “de casă”.

Logica. Dacă intenţionați să slăbiţi ca urmare a unei îngrăşări constante şi de durată nu vă gândiţi să o faceţi printr-un blitzkrieg de 2 săptămâni cu corpul dumneavoastră. Pentru că acumularea a fost succesivă şi pierderea kilogramelor trebuie să fie la fel. Dacă kilogramele s-au adunat în zece ani nu vor dispărea într-o săptămână.

Psihanaliză. Unele persoane se luptă cu greutatea încă din copilărie. Altele se îngraşă începând cu un anumit moment al vieţii. Schimbarea locului de muncă, a mediului, sarcină, stagiu militar, înaintarea în vârstă etc. Faceţi o introspecţie şi localizaţi momentul în care a început să se producă schimbarea. Vindecarea presupune schimbarea sensului schimbării. Dacă v-aţi îngrăşat după căsătorie asta nu înseamnă că trebuie să divorţaţi :), ci doar să vă reconsideraţi regimul de viaţă.

Tratamentul

Observarea. Renunţati la sfaturile “de sezon” din revistele de profil. Cu banii economisiţi puteţi consulta un medic nutriţionist. Dincolo de recomandările adecvate organismului şi activităţilor dumneavoastră, un medic nutriţionist are un rol psihologic important. Impune disciplina necesară unui nou început, observă şi îndrumă. Dacă sunteţi bolnav şi aveţi asigurare de sănătate, sistemul medical oferă gratuit specialişti care vă pot ajuta.

Rutina. Nu încercaţi soluţii miraculoase. Dacă aţi testat deja câteva, ar trebui să ştiţi că nu ţin. Un regim de slăbire trebuie să devină un regim de viaţă. Al dumneavoastră. Aşa că nu vă înfometaţi, nu este sănătos şi nu o puteţi face la nesfârşit şi veţi reveni de unde aţi plecat. Mâncaţi mai echilibat, mai bine, porţii mai mici, depuneţi mai mult efort. Constant.

Sfârşitul tratamentului. Nu există. Vă veţi afla într-o permanentă convalescenţă. Tot ce trebuie este să mâncaţi dar să fiţi cumpătaţi, să acumulaţi energie dar să o şi consumaţi.  Pentru  că e clar că sunteţi un pofticios de vreme ce citiţi cevabun.ro.

[warning]Acest articol face referire la oameni, fapte şi evenimente reale.[/warning]