Cu toţii ne amintim mirosul parfumat al cojii de lămâie utilizată în special în perioada sărbătorilor de iarnă în cozonaci. Mirodenie nepreţuită, păstrată de bunicile şi mamele noastre în zahăr, coaja de lămâie are de fapt mult mai multe întrebuinţări decât parfumarea cozonacilor de Crăciun pentru că poate adăuga prospeţime şi un parfum citric atât preparatelor dulci cât şi celor sărate, lichide sau solide, pentru că spre deosebire de sucul lămâii care contribuie cu o aciditate specială, coaja e bogată în uleiuri care îi dau caracterul personal.
Prepararea şi conservarea cojilor de lămâie
În primul rând trebuie precizat că nu se poate folosi coaja oricărei lămâi, deoarece deseori lămâile sunt tratate pentru a rezista timp îndelungat transportului şi expunerii pe raft. Asiguraţi-vă aşadar că lămâile cumpărate precizează în mod expres că nu au fost tratate sau că cunoaşteţi sursa. În al doilea rând folosiţi doar partea galbenă a cojii – cea interioară, albă, este amară – pe care o extrageţi prin răzuire sau prin curăţarea fâşiilor subţiri.
Coaja de lămâie se poate păstra în două feluri, în funcţie de destinaţia finală a ei, amestecată cu sare pentru preparate sărate sau cu zahăr pentru cele dulci. Iată mai jos câteva idei, grupate pe categorii:
Băuturi
Limonade. În reţete de limonadă putem folosi atât sucul lămâilor cât şi parfumul cojilor lor. Fierbeţi fâşiile de coajă de lămâie în apă cu puţin zahăr timp de 4-5 minute. Răciţi şi amestecaţi cu gheaţă şi suc de lămâie pentru o limonadă perfectă de culoare galben pal.
Vin fiert. Aroma vinului fiert are doar de căştigat dacă îi adăugaţi la fierbere coajă de lămâie şi/sau portocală. Adaugaţi-o şi La vinul în care fierbeţi pere.
Compoturi. Compoturile de mere, pere sau gutui vor avea o aromă deosebită dacă le adăugaţi coajă de lămâie.
Limoncello. Fără coajă de lămâie nu există Limoncello, lichiorul italian care extrage cel mai bine esenţa cojii de lămâie şi o conservă în alcool.
Mâncăruri pe bază de cereale
Orez. Risotto, în special cel milanez, devine extraordinar dacă îi adăugaţi, alături de şofran, coajă de lămâie.
Cuşcuş. Adăugaţi în supa cu care veţi găti cuşcuşul coajă de lămâie. O să constataţi diferenţa.
Quinoa. Când fierbeţi quinoa, după ce aţi spălat-o în mai multe ape reci pentru a-i elimina saponinele (care formează multă spumă şi dau gust amar), adăugaţi un rulou de scorţişoară şi coaja de la o lămâie. Veţi vedea că quinoa poate avea gust bun.
Paste. Puteţi adăuga coaja fină de lămâie la sosuri pe bază de roşii dar, mai ales, la paste simple, cărora le adăugaţi câteva linguri din apa în care au fiert, puţin usturoi, pătrunjel, coajă de lămâie, parmezan şi piper.
Cărnuri
Vită. Un clasic al bucătăriei italiene, Osso bucco (rasol de vită) nu se poate servi fără o gremolata, un sos rece pe bază de lămâie, usturoi şi pătrunjel.
Pui. Coaja de lămâie înnobilează în mod deosebit carnea de pui. O ştiu majoritatea reţetelor nord africane, care folosesc coaja de lămâie împreună cu scorţişoara. Folosiţi coaja de lămâie în marinate, împreună cu usturoiul, uleiul de măsline, oregano sau rozmarin. Adăugaţi coajă de lămâie într-o reţetă de ciorbă de pui, în special în cele cu iaurt sau smântână la care puteţi adăuga şi tarhon.
Peşte. În special peştele alb, şalău, păstrăv, doradă, se simte bine în prezenţa aromelor citrice ale cojii de lămâie. La fel ca şi la pui, e minunat în ciorbe. Crema de brânză asociată somonului nu va mai fi plicticoasă dacă îi adăugaţi alături de zeamă şi puţină coajă de lămâie.
Deserturi
Copturi afânate. Checuri, brioşe, magdalene şi celelalte pufoşenii se lasă răsfăţate de aroma cojii de lămâie.
Budinci. De la clasicele orez şi griş cu lapte, multe budinci prind curaj atunci când întâlnesc coaja de lămâie.
Şi lista poate continua pentru că nemaipomenita coajă de lămâie schimbă în bine aproape orice atinge atunci când e lăsată.
