Ce este junk-food?

Dacă în general “ceea ce nu ne omoară, ne întăreşte”, în cazul alimentaţiei necorespunzătoare, ce nu ne omoară astăzi, o va face în timp. Se discută din ce în ce mai mult despre alimentație sănătoasă – despre regimul vegetarian, despre regimul vegan și raw, despre slow food, despre efectele alimentației asupra stării de sănătate, dar și despre globalizarea excesivă a alimentației și scăderea calității ingredientelor care au dus la apariția alimentației de tip junk food. Ce este junk food și de ce nu ar trebui să consumăm asemenea alimente? Cu ce le putem înlocui? Iată doar câteva întrebări la care materialul de mai jos își propune să răspundă.

Ce este junk food?

Termenul junk food (care se traduce mot-à-mot prin “mâncare de aruncat la gunoi”) este definit ca reprezentând acele mâncăruri cu conținut ridicat de calorii dar cu valori nutriționale reduse, așa numitele “calorii goale”. În esență, se referă la produsele care nu conțin suficienți nutrienți valoroși pentru sănătate – vitamine, minerale, proteine și fibre, dar conțin multe grăsimi, sare și/sau zaharuri.

Originea termenului este atribuită americanului Michael Jacobson, director al organizației non-guvernamentale CPSI (Center for Science in the Public Interest), organizație ce are ca obiectiv informarea marelui public despre nutriție și alimentație.

Care sunt tipurile de mâncare ce intră în categoria junk food?

Alimentele cel mai des asociate cu categoria junk food sunt sucurile carbogazoase, deserturile industriale, gustările sărate ambalate, prăjelile de la restaurantele de tip fast food.

Este important de subliniat că nu toate meniurile restaurantelor fast food intră în categoria junk food, dar şi că multe din alimentele comercializate în supermarketuri sunt încadrate ca fiind junk food.

[important]

Criteriile prin care stabilim că un aliment aparține categoriei junk food sunt:

• conținutul de sare și de monoglutamat de sodiu
• conținutul de grăsimi saturate
• conținutul de zaharuri (sirop de glucoză, dextroză, maltroză etc)
• numărul de calorii

[/important]

Pe lângă citirea cu atenție a etichetelor în magazin și verificarea celor de mai sus în raport cu Doza Zilnică Recomandată, trebuie avută în vedere alegerea cu atenție a restaurantelor și a felurilor de mâncare ce se consumă.

De exemplu, într-un restaurant de tip fast food se pot alege preparate la grătar, salată fără sos (sosurile industriale conțin de obicei multă sare, grăsimi și zaharuri), pâine integrală și fructe la desert în locul înghețatei sau a prăjiturilor.

Există și dezbateri pe tema încadrării anumitor alimente în această categorie unde specialiștii din domeniul nutriției și sănătății nu se pun întotdeauna de acord. Aceste divergențe apar mai ales atunci când se discută măsuri anti junk food și unde apar și presiunile exercitate de producătorii și comercianții de astfel de produse.

Efectele consumului de junk food

Efectele nocive ale consumului exagerat de junk food, pe lângă obezitate cu toate co-morbiditățile ce derivă din ea, au fost demostrate de studii ca cel din 2008 efectuat de The Scripps Research Institute (TSRI). Conform acestui studiu, consumul zilnic de junk food crează dependență și afectează activitatea cerebrală în același fel ca în cazul consumului de droguri (cocaină sau heroină). O altă concluzie a studiului arată că bebelușii sunt afectați în timpul sarcinii dacă mama consumă cu precădere junk food – aceștia moștenesc practic obiceiul alimentației nesănătoase și vor prefera alimente de tip junk food.

Dacă în țările ce aparțin OECD (Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) s-a observat o stagnare a ratei obezității, nu același lucru este valabil pentru restul țărilor dezvoltate și în curs de dezvoltare, unde rata obezității, în special în rândul copiilor, crește an de an. Un studiu al Asociației de Petriatrie din S.U.A. a arătat că există și o legătură între timpul petrecut în fața televizorului și expunerea la reclamele la alimente de tip junk food și obezitatea în rândul copiilor și adolescenților.

Măsuri anti junk-food

În 2003, Organizația Mondială a Sănătății a recomandat introducerea unei taxe pe junk food pentru a determina consumatorii să facă alegeri mai sănătoase și, implicit, să ducă la reducerea ratei obezității. Unele state au implementat deja un asemenea tip de taxă fie în funcție de cantitatea de grăsimi conținută per porție, fie în funcție de tipul restaurantului.

Alte măsuri implementate deja în unele țări sau doar în faza de propunere:

• campanii de informare și alertare a marelui public cu privire la pericolele asociate cu consumul mare de junk food; există voci care susțin o abordare similară celei din campaniile anti-tutun și anti-alcool care au dat rezultate în timp
• introducerea avertismentelor pe ambalaje (asemănătoare cu cele de pe pachetele de țigarete)
• reducerea sau eliminarea reclamelor la junk food în timpul emisiunilor dedicate copiilor

Alternative la junk food

Principala alternativă a alimentației de tip junk food este cea susținută de mișcarea slow food. Pe lângă încurajarea păstrării tradițiilor culinare locale și a cultivării de ingrediente de calitate, nemodificate genetic, ca efecte ale acestei mișcări au apărut multe restaurante ce servesc mâncare gătită cu ingrediente de calitate sau târguri de desfacere a produselor tradiționale, deși uneori prețurile pot fi prohibitive.

Mâncarea gătită în casă cu ingrediente proaspete și de bună calitate este, evident, una din variantele cele mai recomandate cu toate că presupune  timp și resurse financiare. Obiectivul realist este reducerea pe cât posibil a ingredientelor cu un conținut prea mare de sare, monoglutamat de sodiu, zaharuri și grăsimi și înlocuirea lor cu alternative mai sănătoase; este important să obținem și gust când gătim pentru a ne fi mai ușor să ne menținem un regim de viață sănătos. i

Iată câteva recomandări pentru evitarea alimentelor de tip junk food:

• preparați dulciurile în casă; în acest fel puteți controla cantitatea de zahăr și grăsimi, veți avea dulciuri proaspete și puteți porționa și mai atent caloriile. De asemenea, în anumite rețete, puteți înlocui zahărul cu mierea sau cu alte produse dulci dar cu indice glicemic mai mic (sirop de agave, de exemplu).
• alegeți carne mai slabă și tocați-o în casă pentru a controla cantitatea de grăsime din preparatele cu carne tocată
• preparați sosurile în casă (ketchup, dressing-uri pentru salate, marinate pentru fripturi, etc); în cazul în care le cumpărați din comerț, verificați cu atenție eticheta și evitați sosurile cu conținut caloric mare (grăsimi, zaharuri, sare)
• reduceți cantitatea de grăsimi la gătit – alegeți varianta la cuptor ori de câte ori este posibil și nu adăugați multe grăsimi (ex. chifteluțe la cuptor pe hârtie de pergament, în loc de chifteluțe prăjite în baie de ulei)
• alegeți mezelurile cu grijă pentru că unele conțin multă sare, monoglutamat de sodiu, maltroză și dextroză;
• înlocuiți pâinea și chiflele cu pâine integrală sau produse cu un conținut mai mare de fibre