Tocătorul pentru verdeţuri

Avem la îndemână în supermarketuri o varietate mare de prafuri şi produse congelate ce ţin locuri verdeţurilor, însă, nimic nu se compară cu aroma pătrunjelului proaspăt tocat sau a leuşteanului de pus în borş. De multe ori, verdeţurile dau nota finală şi aroma definitorie, iar alteori sunt pur şi simplu mâncarea în sine – salata tabouleh din bucătăria libaneză, e doar un exemplu. Pasionaţii de gastronomie preferă verdeţurile proaspete la îndemână şi le cultivă singuri în ghivece sau jardiniere.

Înainte de a le pune în mâncare, verdeţurile trebuie spălate foarte bine. Dacă le-aţi cumpărat la legătură, desfaceţi legătura şi spalaţi sub jet de apă rece, fir cu fir. Pentru a le toca, există un tocător special, cu o scobitură în mijloc şi un cuţit cu 2 lame care permite tocarea rapidă, fără efort, a verdeţurilor. Nu este o unealtă de nelipsit din bucătărie, dar este una utilă pentru cei riguroşi.

Aşa cum nu folosim aceeaşi lingură de lemn pentru mâncăruri şi pentru deserturi, pe motiv că ” ia miros”, la fel putem proceda şi în cazul tocătoarelor, care sunt tot din lemn. Verdeţurile au mirosuri puternice şi speciale. Un tocător “dedicat” asigură integritatea aromelor acestora, în special pentru reţetele unde se folosesc verdeţuri în cantităţi mari sau verdeţuri mai deosebite.

Principiul este simplu: lamele acţionează ca un balansoar în scobitura tocătorului. Direcţia cuţitului cu două lame poate fi uşor modificată, asigurând tocarea uniformă a verdeţurilor.

Se poate achiziţiona din magazinele specializate pe articole de gastro sau din Ikea.

[tip] Atenţie mare la lamele cuţitului pentru că sunt foarte ascuţite;  în special la spălarea lui. Curăţaţi-l cu jet de apă şi cu un burete fără detergent. [/tip]