Sub aparenţa banală a acestei prăjituri se întrepătrund gusturi minunate  şi poveşti uitate. Prezenţă nelipsită de pe platourile festive ale gospodăriilor din Ardeal şi Banat, fie că e vorba de o nuntă, de Paşte sau Crăciun,  mézes krémes este, aşa după cum o trădează numele, o prăjitură de origine ungurească. Rădăcinile ei, mult mai vechi, par însă a fi slave. Medianyk-ul rusesc – aşa numita prăjitură cu 15 foi – medovnik sârbesc sau marlenka armenească, prăjituri înfrăţite între ele şi care înseamnă acelaşi lucru ca şi mézes krémes (prăjitură cu foi de miere şi cremă), par a fi înaintaşele acesteia. Cu toate acestea, reţeta actuală, cea care s-a răspândit în secolul XIX în întreg imperiul Austro-Ungar şi a pătruns la noi pe această cale, este meritul unguroaicelor de pretutindeni – binecuvântat le fie talentul şi al româncelor care au dus tradiţia mai departe. Şi ce dovadă mai bună că această prăjitură a intrat în folclorul nostru decât faptul că una dintre cele mai bune reţete ale acestei prăjituri se află pe blogul bănăţencei Laura Laurenţiu, cântăreaţă şi culegătoare de folclor din miezul vechiului imperiu.

[note]Multe dintre reţetele actuale folosesc margarina pentru aluat, însă margarina este o invenţie de dată recentă.[/note]

Timp de preparare: 2 ore (plus 12 la rece)

Porţii: 24

Mezes Kremes

Ingrediente:

pentru foi

  • 6 linguri de miere
  • 6 linguri de zahăr
  • 6 linguri de lapte
  • 100 de grame de unt
  • 700 grame de făină
  • 2 ouă
  • 1 lingură rasă de bicarbonatpentru umplutură
  • 6 linguri de gem de caise sau vişine
  • 80 grame de griş
  • 250 ml lapte
  • 250 grame de unt gras
  • 1 lingură esenţă de vanilie (sau 3 plicuri de zahăr vanilat)
  • 200 grame de zahăr
  • coaja rasă de la o lămâie

Preparare:

foile

  1. Topiţi untul, împreună cu mierea şi zahărul într-un vas, la foc mic.
    [tip]Folosiţi miere de bună calitate cu gust pregnant (tei, polifloră, etc.).[/tip]
  2. După ce granulele de zahăr s-au topit, luaţi vasul de pe foc şi transferaţi conţinutul său într-un vas pentru frământat şi lăsaţi-l să se răcească.
  3. Încorporaţi cele 6 de linguri lapte în amestec pentru a grăbi răcirea.
    [warning]Atenţie, amestecul nu trebuie să se răcească de tot deoarece mierea se va coagula, însă nici să fie prea fierbinte deoarece va opări făina.[/warning]
  4. Amestecaţi făina cu bicarbonatul.
  5. După ce amestecul de miere s-a răcorit, încorporaţi treptat făina amestecând cu telul. Când amestecul devine prea greu de amestecat cu telul, folosiţi mâna pentru a-l frământa.
  6. Încorporaţi ouăle în amestec şi frământaţi bine pentru a ţine aluatul “cald”.
    [note]Deoarece mierea se răceşte în amestec, aluatul are tendinţa de a se întări.[/note]
  7. Încingeţi cuptorul la 170 de grade Celsius.
  8. Împărţiţi aluatul în patru bucăţi relativ egale şi, dacă aveţi cântar, folosiţi-l pentru a vă asigura că bucăţile sunt egale.
    [note]O bucată de aluat are cam 320 de grame.[/note]
  9. Rupeţi 4 bucăţi de hârtie de pergament puţin mai lungi decât tava pe care o veţi folosi la copt.
  10. Întindeţi prima foaie de aluat, cât mai subţire, pe una dintre hârtiile de pergament. Înţepaţi foaia din loc în loc cu o furculiţă.
  11. Întoarceţi tava cu fundul în sus, plasaţi aluatul cu tot cu hârtia de pergament peste şi introduceţi-o la cuptor pentru aproximativ 5 -6 minute.
  12. Procedaţi la fel cu celelalte 3 foi.
    [warning]Desprindeţi foile cu tot cu hârtie de pe fundul tăvii şi lăsaţi-le să se răcească pe hârtie. Sunt fierbinţi şi fragile.[/warning]
  13. Lăsaţi foile să se răcească.

[tip]Deşi e o metodă neconvenţională, puteţi folosi o maşină de făcut paste/lasagna pentru a presa şi întinde foile. Vor fi mai mici şi mai înguste motiv pentru care veţi face mai multe.[/tip]

crema:

  1. Încălziţi laptele cu zahărul, esenţa de vanile sau zahărul vanilat şi coaja de lămâie.
  2. Adăugaţi grişul în ploaie amestecând continuu cu un tel până când grişul se leagă bine.
  3. Luaţi grişul de pe foc şi lăsaţi-l să se răcească.
  4. Cu ajutorul unui mixer amestecaţi grişul răcit cu untul la temperatura camerei, până obţineţi o cremă pufoasă.

montajul

  1. Întindeţi prima foaie pe un fund de lemn mare sau o tavă tapetată cu hârtie de pergament.
  2. Întindeţi jumătate din cantitate de cremă şi nivelaţi-o bine.
  3. Acoperiţi cu a doua foaie şi presaţi bine, în special în centru, pentru a ajuta distribuirea cremei.
  4. Întindeţi gemul peste a doua foaie şi nivelaţi-l.
  5. Adăugaţi a treia foaie şi presaţi bine.
  6. Adăugaţi ultima parte a cremei.
  7. Adăugaţi ultima foaie şi presaţi.
    [warning]În nici un caz nu tăiaţi prăjitura decât a doua zi deoarece în prima zi va fi crocantă şi se va rupe.[/warning]
  8. Acoperiţi prăjitura cu foaie de pergament şi aşezaţi peste ea un alt fund de lemn sau o tavă în care adăugaţi o greutate (1-2 kilograme).
  9. Lăsaţi prăjitura la rece pentru 12 ore, într-un loc răcoros (cămară).
  10. A doua zi îndepărtaţi marginile neuniforme şi tăiaţi prăjitura în romburi sau pătrate.

[tip]Fiind o prăjitură cu unt, se păstrează proaspătă zile în şir într-un loc răcoros, acoperită cu prosoape.[/tip]

[note]Această prăjitură se serveşte ca atare sau se finisează cu zahăr pudră sau glazură de ciocolată, după îndepărtarea marginilor, dar înainte de tăiere.[/note]

[important]Calităţile ei au impus această prăjitură “de casă” şi pe meniurile unor cofetării sub numele de Albinuţa sau Dulcineea.[/important]

print

Din aceeaşi categorieMai multe de acelaşi autor

17 Comentarii

  1. Este delicioasa aceasta prajitura cu miere asa zisa-Dulcineea-o facea mama cand eram copil,o fac si eu acum…

  2. Este o prajitura excelenta, mama mea o face foarte des, doar ca pune 2 straturi cu gem si 1 strat cu crema de unt cu lamaie!

  3. Dragele mele,
    Intelepcinea acestui gust se stravede in papilele gustative. Ast gust il stiu de candu’ mama m-o facutu’. Mama ii [o fost! Dumnezeu sa o odihneasca !] jumate unguroaica iar bunica pe de-a-n-tregu’ si de la ea stiu reteta asta ,dar mama alatura astei facaturi imperiale, ma rog huno-ruseasco-armeneasco-otomano-imperiale si-o fatza de ciocolata [glazura cu unt si cacao neagra , olandeza [?!!!] din comerciul capitalist dupa vremile de amu – si chinezeasca [cert!] in al’lalt rejim, comunist dara. Asta dara pentru contrast papilo-gustativ !!!! Si va rog sa ma credeti ca o avut succes garantat !!! Toate Ajunurile s-or lasat cu gol de platou si nacaz de la mine – copil atunci ! – ca tre’ sa tranteasca alta tava de foi si pentru bucuria fameliei – mari 🙂 ? – stramta dupa buget – si n’ente si amu dupa scanadalul din Decembrie. Io-s sibian si numa’ scandal n-o fo’!!! – o fo crima, ucidere ……… Sa ma iertati de interventie ……. Servus tuturor ! …. Daca se poate va rog sa imi ziceti oarece despre asta interventie la reteta clasica pe care deduc ca o stapaniti aici ! MULTAM TUTUROR !

    • am facut si eu prajitura asta e f.f. buna…dar mi-a placut graiul tau Florine,,asa ca la mama acasa.. fain …sa fi sanatos..Doamne ajuta..

  4. @Florin Oancea, multumim pentru comentariul emotionat/emotionant. Daca te referi la glazura de ciocolata invocata in notele de final, ea se realizeaza cel mai simplu din ciocolata de menaj, de regula fara lapte (minim 60-70 la suta cacao).
    Ingrediente:150 g ciocolata de menaj (amaruie), 100 g zahar, 50 ml apa, 30 g unt.
    Preparare: Faceti un sirop din apa cu zahar (fierte 3-4 minute intr-un ibric). Rupeti sau razuiti mare ciocolata. Incorporati sirop fierbinte peste ciocolata rasa, amestecand constant. Incorporati amestecand usor untul. Glazura trebuie sa aiba consistenta smantanii fluide si trebuie sa acopere lingura introdusa in ea. Turnati glazura peste prajitura si nivelati-o cu dosul unui cutit. Lasati sa se raceasa inainte de taiere.

    Mai exista o reteta si mai simpla: 6 linguri de cacao, 6 linguri de zahar. Se amesteca zaharul cu cacao si se incorporeaza treptat apa pana ajunge la consistenta unei smantani. Se utilizeaza la fel.

    Cateva picaturi de esenta de rom pot da un gust deosebit glazurii.

  5. Exista si varianta “TURTA DULCE” cu aceleasi foi dar crema din 600 g smantana (min 20% GRASIME) batuta frisca apoi se adauga 250 g zahar pudra si 200-400 g nuca pisata.Probabil aceasta varianta este de origine turca-tatareasca din moment ce o mancam de la bunica (din Dobrogea)

  7. Eu am facut aceasta reteta si foile au un gust puternic de bicarbonat.Nu este prea mult o lingura?nu trebuie totusi stins cu ceva?Au alt gust nu ca cele cu amoniac piscacios dar totusi s-a simtit destul de tare.Poate aici in Cipru este altfel bicarbonatul.Vreau neaparat sa o refac dar cred ca o sa sting bicarbonatul sa vad ce se intampla.In alte prajituri il sting, doar praful de copt il amestec cu faina….Va multumesc!

  8. Vai,da buna-i Doamneee ,prajitura asta,am facut-o ieri dimineata,acum ne indopam cu ea:))),credeti-ma,cu mana pe inima va spun:E DELICIOASA RAU DE TOOOT!!!Azi,toata ziua am pazit-o si am asteptat sa treaca timpul sa o pot portiona…a,si nu am avut dificultati in pregatire,dupa explicatiile precise,cu poze,doar am urmat pasii,multumesc pentru reteta!!!

  9. Chiar acum incep sa pregatesc ustensilele si ingredientele necesare. Chiar daca am 13 ani o pot ajuta pe mama si stiu ca ne va iesi buna prajitura. Obisnuia sa o cumpere din comert, dar acum incearca sa o faca pentru Sarbatori.

    Sarbatori fericite va doresc si la cat mai multe retete!

  10. Cu tot respectul, am urmat intocmai si aluatul e tare ca piatra…ne chinuim de nu stiu cat timp sa facem foile…si ies tare groase…sper ca la final sa aiba gust bun, ca vine Craciunul …

    • Aşa cum scrie şi în text mierea are tendinţa de a se întări şi face dificilă munca cu foile. Însă este normal să se întâmple asta. Aluatul trebuie frământat şi lucrat repede. Singura posibilitate să fie puţin mai moale este să-l încălziţi puţin, la temperatură medie, în microunde. Dar nu pentru mult timp!

Comments are closed.