Influenţe din toate părţile
Puternicele influenţe austro-ungare, italiene şi balcanice sunt greu de ignorat, însă caracterul local rezistă la tot pasul. Mănăstirile, fermele, oraşele şi satele slovene se străduiesc să-şi păstreze personalitatea fără a ignora curentele externe. Supele, spre exemplu, sunt relativ recent introduse în cultura culinară slovenă, dar s-au diversificat extraordinar în ultimii ani.
Turiştii regăsesc în Slovenia, ca şi în alte ţări din fosta Iugoslavie, influenţa turcă din reţeta locală de mititei (Čevapčiči) sau patiseria de influenţă turcească (burek); cea italiană din pizza (Pica), risotto cu ciuperci (Gobova rizota ), găluşte de cartofi (njoki) şi ravioli (žlikrofi) şi elementele bucătăriei austro-ungare din reţetele de carne afumată cu varză (Kmecka pojedina), şniţel vienez (Dunajski zrezek), gulaş (golaš) şi papricaş (paprikaš) de pui (Piscanec) sau vită (Govedina).
Mâncare bună şi multă
Ca regulă generală, în Slovenia se mănâncă mult şi bine. La micul dejun (Zajtrk), la prânz (Kosilo) sau cină (Večerja) slovenii mănâncă bine la preţuri bune, uneori cam prea bine şi cam prea mult după părerea unora. Cărnurile de porc, afumate şi sărate, sunt prezenţe constante, în special în nord.
Micul dejun diferă de la zonă la zonă, fiind mai mult sau mai puţin influenţat de bucătăriile locale, cu accente etnice ale ţărilor înconjurătoare: italiană în vest, austriacă în nord, maghiară în nord-est şi balcano-sârbă în sud, dar şi de caracterul cosmopolit impus de caracterul turistic al multor locuri.
Prânzul constă în supă, fel principal şi desert. Caută supa zilei (Dnevna juha), de cocoş sau găină (Kokošja juha) sau vită (Goveja juha) cu tăieţei de casă (Rezanci).
Feluri consistente sau uşoare
Dacă eşti vegetarian, încearcă supa de roşii (Paradiznikova juha), de ciuperci (Gobova juha) sau legume (Zelenjavna juha). La felul principal poţi lua un Ljubljanski zrezek (cotlet de porc într-un pane cu brânză), Čebulna brzola (specialitate din carne de vită înăbuşită cu ceapă) sau Jota (o explozie calorică din fasole, cu varză şi cartofi, gătită cu carne sărată de porc). Mâncăruri mai uşoare, pe bază de peşte şi fructe de mare, se regăsesc pe coasta Adriaticii, unde creveţii (Škampi), sardelele şi codul prăjit (Ocvrti oslic) sunt la mare căutare. Dacă ai noroc şi bani poţi gusta chiar şi un homar (Jastog).
La desert, comandă o Potica (o ruladă umplută, de regulă, cu nucă), o adevărată instituţie naţională în Slovenia, la fel ca regionala Gibanica (produse de patiserie umplute cu mac, nucă sau brânză dulce cu stafide), specifică regiunii Prekmurje. Din tradiţia austro-ungară s-a păstrat Jabolcni zavitek (ştrudelul cu mere).
Ofertă bogată de vinuri
Vinurile (vino) slovene, roşii (rdece) şi albe (belo) sunt bune, deoarece multe dintre viile slovene se bucură de un microclimat similar cu cel din regiunea franceză a Bordeaux-ului. Cele 14 zone producătoare de vin sunt grupate în trei mari regiuni: Podravje, Posavje şi Primorska. Probabil cel mai particular vin al Sloveniei este Modra Frankinja, un vin roşu, dens şi puternic. Un alt sortiment local este rozeul Cvicek (din regiunea Dolenjska). Alte soiuri locale de calitate sunt Laški Rizling (un vin nobil cu buchet dens) şi Bizeljčan Beli (vinul alb de Bizeljsko) un bun vin alb, sec, potrivit pentru spriţ.
Cele mai cunoscute branduri locale de bere (Pivo) sunt Lasko şi Union, iar rachiurile de cireşe (Češnjevec) sau de prune (Slivovka ori Slivovica) sunt şi ele parte din cultura culinară slovenă.
____________
Articol din seria Ghidurilor de Călătorie realizate de capital.ro pentru care cevabun.ro este consultant culinar.
Citește tot articolul aici.