Pentru că pepeni proşti (necopţi sau stătuţi) poate alege oricine, ne gândeam să vă oferim câteva sfaturi despre cum să-i alegeţi pe cei buni, chiar şi fără să îi tăiaţi. Câteva principii sunt comune atât pentru pepenii galbeni cât şi pentru cei verzi (lebeniţe, lubeniţe), iar câteva diferră. Urmând sfaturile de mai jos, atâta timp cât soiul pepenelui e bun şi a fost transportat corespunzător, aveţi toate şansele să vă bucuraţi de un pepene gustos. Alegere bună!
- Verificaţi codiţa. Dacă locul de unde a fost desprins pepenele de pe vrej – codiţa – este uscată în totalitate sau chiar căzută, înseamnă că pepenele a fost cules de prea multe zile, poate chiar săptămâni. Renunţaţi la el dacă vreţi să nu suferiţi o mare decepţie.
- Verificaţi nasturele (în partea opusă a codiţei). Dacă nasturele este mai mare de dimensiunea unei monede de 1 ban înseamnă că pepenele nu a ajuns la maturitate. Cu cât mai mic este nasturele, cu atât mai bine crescut este pepenele. Dacă nasturele depăşeşte dimensiunea unei monede de 10 bani, pepenele este cules prematur. Nu-l cumpăraţi.
- Verificaţi integritatea. Verificaţi ca pepenele să nu fie plin de pete şi imprefecţiuni. Căutaţi ca urma albă (vizibil în special la pepenii verzi) să fie câte mai mică. Acesta este locul în care pepenele a stat în contact cu pământul şi în care este cel mai puţin copt.
Testul final
Pepenele galben
Mirosiţi coaja pepenelui. Aceasta trebui să fie plăcut parfumată. Dacă mirosul este pregnant de iarbă/castravete înseamnă că pepenele este încă necopt. Prestaţi uşor pepenele, acesta trebuie să fie moale şi elastic, dar nu exagerat. Dacă este prea moale, pepenele este trecut. Căutaţi altul.
Pepenele verde
Ciocăniţi în coaja pepenelui. Sunetul trebuie să fie elastic, să nu sune a gol. Dacă sună a gol este vechi, dacă nu are elasticitate, poate să fie verde.
Răciţi, tăiaţi, serviţi!
Poftă bună.