Coliva

Coliva este unul dintre cele mai cunoscute şi apreciate deseturi ritualice din biserica ortodoxă a ţărilor balcanice, spre bucuria celor care o primesc, în special a copiilor. Conform wikipedia.org (care citează lucrarea Liturgica Specială,  de cf. Pr. Prof. dr. Ene Braniște) “Coliva (în limba greacă Κόλλυβα, în limba sârbă кољиво, în limba bulgară коливо) este un aliment care se folosește pentru ritualuri religioase (se dă de pomană la parastase și înmormântări) și se pregătește din grâu dat la piuă sau din arpacaș (orz măcinat dur). Coliva este o ofrandă adusă de credincioşi la biserică spre sfințire, în cinstea sfântului zilei, în ziua onomastică a cuiva sau pentru uşurarea sufletelor celor răposați, de păcate și scoaterea lor din osânda veșnică. Coliva este elementul principal, absolut necesar pentru pomenirea morților. La toate soroacele de pomenirea morților, creștinul se îngrijește să facă o colivă pe care s-o aducă la biserică împreună cu o sticlă cu vin, pentru a fi sfințite.”

Cunoscută cu precădere în Moldova, Oltenia şi Muntenia sub această formă, reţeta  colivă diferă de la regiune la regiune şi de la casă la casă însă în majoritatea colivelor găsim grâu/arpacaş fiert, nucă, zahăr şi mirodenii parfumate. Jos e doar una dintre variante.