Poziţionat strategic la întâlnirea marilor regiuni ale României, aflat în proximitatea munţilor şi a importantelor cetăţi medievale, Braşovul este unul dintre puţinele oraşe româneşti care se poate cataloga pe sine drept destinaţie turistică pentru călătorii străini.
Conectat la curentele istoriei, promotor al curentelor renascentiste şi umaniste medievale (consemnează apariţia primei tipografii) şi martor al reformei religioase catolice, în urma căreia a păstrat moştenire Biserica Neagră, Braşovul este astăzi un oraş matur şi conştient de propriul trecut pe care încearcă să-l valorifice.
Cu puncte de informare turistică în mai multe limbi, autobuze turistice cu vedere panoramică şi o industrie activă a suvenirurilor, oraşul şi regiunea care îl înconjoară fac paşi importanţi pentru valorificarea resursei turistice. Sigur că lucrurile sunt departe de perfecţiune.
Autobuzul turistic este inscripționat (a se citi marcat politic) de Consiliul judeţean, magazinele de suveniruri se închid devreme în cursul săptămânii şi de tot în week-end, iar restaurantul chinezesc din Piaţa Sfatului vinde, în ordinea asta, “mititei, muştar, pâine, cuib de rândunică” (vezi foto). Dar, chiar dacă încet şi româneşte, lucrurile se mişcă în Braşov.
Strada Republicii, arteră vitală a Braşovului turistic, este un etern loc de promenadă pentru turişti şi duce, inevitabil, către generoasa Piaţă a Sfatului, liceul german şi Biserica Neagră. Zecile de restaurante, cafenele, puburi şi baruri, majoritatea cu terasă proprie, te întâmpină pe această stradă şi cele adiacente, cu credinţa în sloganul producătorului de bere care a branduit umbrele oraşului: Braşov, probably the best city in the world.
Adevăratul semn că Braşovul nu e doar un alt oraş românesc se regăsește tocmai în această percepţie a nevoii de ospitalitate, nu cea generic românească, deseori supraevaluată, ci cea onest şi necesar pregătită pentru turişti: restaurante cu specific variat, meniuri diversificate – ingenios şi curajos elaborate – personal vorbitor de limbi străine, librării cu oferte pentru toată lumea.
Streetfood-ul, cel care deosebeşte prin prezenţă şi consistenţă un oraş activ de unul oarecare, se regăseşte din plin în Braşov, de la vânzătorii stradali de kurtos kalacs, la cei de mâncare bio şi până la întreaga stradă 15 noiembrie (fostă Lenin), luminată de neoanele vânzătorilor de shaorma aliniaţi unul lângă celălalt.
Restaurantele şi bistrourile îşi fac şi ele datoria depăşind deja banala ceafă cu cartofi prăjiţi şi aducând în faţă prezenţe cosmopolite alături de reţete clasice ale aristocratei bucătării austro-ungare şi completând-o cu curajoase creaţii proprii.
Un piept de curcan, gătit impecabil, servit cu camembert cald şi pere caramelizate sau un pui cu piure de dovleac şi cartofi cu usturoi pot schimba radical perspectiva călătorului asupra unui oraş. Mai ales dacă este urmat de un vin cu adevărat deosebit.
Brasov? Poate nu in the world, dar probably the best city in the country.
